Locuri de poveste, un site dedicat geografiei literare românești
A fost lansat site-ul proiectului „Locuri de poveste”, realizat de Fundația Culturală „Augustin Buzura” prin revista Cultura și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Platforma reunește documentarele, materialele de context și materialele scurte ale proiectului și le organizează în trei secțiuni: filme, context și shorts. Pagina principală pornește de la întrebările care structurează întregul demers: ce este adevăr și ce este ficțiune într-un loc devenit literatură, ce s-a pierdut și ce s-a păstrat din el. Site-ul include și un meniu cu articole recente, precum și o listă de etichete după autori, opere și localități, de la Arad, Bistrița-Năsăud și Brăila până la Constanța, Teleorman și Câmpina, care permite parcurgerea materialelor după locul sau cartea de interes.
Conținutul de pe site este deja în curs de publicare. Printre materialele disponibile se află documentare precum „Prislop, pe urmele lui Ion”, „Radna, în căutarea Marei” și „Constanța și marea Dianei Slavu”, un interviu cu Florin Dochia despre literatură și petrol, precum și scurte intervenții video ale unor invitați, între care Luminița Corneanu și Ramona Boldizsar. Materialele video sunt disponibile și pe canalul de YouTube al proiectului, într-un playlist dedicat, iar proiectul este prezent și pe Facebook și pe Instagram.
Axul proiectului este o serie de zece documentare scurte, de aproximativ 15 minute fiecare, care reconstituie lumea unor romane românești cunoscute, localizate clar de autorii lor. „Ion” de Liviu Rebreanu este filmat în județul Bistrița-Năsăud și în comuna Liviu Rebreanu, fostul Prislop, numit Pripas în roman. „Mara” de Ioan Slavici este urmărit la Lipova, localitate din care face parte astăzi și Radna. „Vocile nopții” de Augustin Buzura este legat de Baia Mare, numit Râul Doamnei în carte, iar „Codin” de Panait Istrati de Brăila. Pentru „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu, documentarul abordează un episod petrecut la Odobești. „Pânza de păianjen” de Cella Serghi este situat la Mangalia și Constanța, „Moromeții” de Marin Preda la Siliștea-Gumești și în alte localități din Teleorman, iar „Viața la țară” (Tănase Scatiu) de Duiliu Zamfirescu la Vârteșcoiu și în alte localități din Vrancea, inclusiv Focșani. „La Medeleni” de Ionel Teodoreanu este filmat la Iași și Medeleni, iar „Lumea petrolului” și alte scrieri de Geo Bogza la Câmpina și Buștenari.
Fiecare episod este realizat în spații relevante pentru opera abordată și pune în dialog universul ficțional cu realitatea de azi a comunităților. Proiectul reunește scriitori contemporani, cercetători, creatori și membri ai comunităților locale și include ample materiale publicistice de context istoric, antropologic și de patrimoniu cultural material și imaterial, atât pentru epoca acțiunii, cât și pentru prezent. În etapa de pregătire au fost organizate focus-grupuri cu elevi și studenți, pentru identificarea temelor și a limbajului potrivit publicului tânăr. Rezultatul este un proiect de geografie și de istorie literară, care readuce literatura în spațiile care au generat-o.
Proiectul este realizat în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române și cu Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării. Lansarea are loc joi, 5 noiembrie 2026, la ora 18:00, la Muzeul Național al Literaturii Române, în Sala Perpessicius.



Comentarii
Trimiteți un comentariu